Probioticele în prevenţia diareei asociate tratamentului cu antibiotice (DAA)

Cuvântul "probiotic" provine din limba greacă (‘pro’ şi ‘bios’) și înseamnă "pentru viață".Prin comparație, cuvântul "antibiotic" se traduce ca "împotriva vieții".1 Așadar, nu este o surpriză faptul că există o legătură terapeutică între probiotice și antibiotice.

Antibioticele pot salva vieți în cazul infecțiilor determinate de bacterii patogene, respectarea indicaţiilor medicului fiind esenţială pentru succesul terapeutic. Printre efectele secundare ale antibioticelor sunt menţionate diareea, disconfortul abdominal, starea de greață. Acestea pot să apară deoarece antibioticele, pe lângă combaterea bacteriilor patogene, pot distruge și anumite bacterii benefice din sistemul digestiv, afectând echilibrul microflorei intestinale.2, 3 Între 5 și 35% dintre persoanele tratate cu antibiotice suferă de DAA.4 În plus, riscul apariției DAA se dublează atunci când perioada administrării antibioticului depășeste durata de trei zile4

 

Refacerea echilibrului

Suplimentele cu probiotice pot contribui la normalizarea microflorei intestinale, asigurând menţinerea unui echilibru sănătos între bacteriile "utile" și cele "dăunătoare".1, 3 Bacteriile probiotice pot oferi protecție în diverse moduri. De exemplu, ele pot interacționa și pot îmbunătăți acțiunea barierei de mucus intestinal cu efect protector față de acțiunea bacteriilor patogene.5 De asemenea, ele pot combate organismele patogene prin competiție cu acestea pentru substanțele nutritive esențiale,6 blocându-le dezvoltarea.

 

DAA la adulți

O meta-analiză – efectuată pe un total de 11.811 de participanți – a demonstrat că în grupul care a utilizat probiotice a fost redus riscul apariţiei DAA cu 42%, în comparație cu grupul care a primit placebo.7 Un alt studiu clinic a demonstrat că administrarea probioticelor pentru prevenirea apariției diareei asociate cu Clostridium difficile (CDAD) – o formă gravă de DAA8 – poate reduce riscul apariției acestei afecțiuni cu 66%.9

 

DAA la copii

Aproximativ 11% dintre copiii tratați cu antibiotice dezvoltă forme de diaree, iar în cazul copiilor cu vârsta mai mică de doi ani, acest raport înregistrează o creștere de până la 18%.10

Compoziția microflorei copiilor este diferită de cea a adulților. Aproximativ 90% dintre bacteriile prezente în tractul digestiv al unui copil de vârstă mică aparțin genului Bifidobacterium, în comparație cu numai 5% în cazul unui adult.11, 13 În consecință, atunci când se administrează probiotice unui copil de vârstă mică, este importantă alegerea unui supliment alimentar care să conţină bifidobacterii. O meta-analiză recentă ce cuprinde 16 studii – efectuate pe un număr total de 3.432 copii – indică faptul că probioticele demonstrează beneficii în prevenţia apariției DAAla copii.2

Este importantă folosirea măsurilor preventive, deoarece DAA poate necesita întreruperea prematură a terapiei cu antibiotice. De asemenea, poate avea ca rezultat absenteismul școlar al copiilor și, în consecinţă pe cel de la locul de muncă al părinților.12


1 Jungersen M, et al. Microorg. 2014;(2):92-110
2 Mayo Clinic. ‘Antibiotic-associated diarrhea.’ Disponibil la: http://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/antibiotic-associated-diarrhea/basics/causes/con-20023556. Accesat în iunie 2016
3 Johnston B, et al. Coch Database of Syst Rev. 2011:11; Art. No.: CD004827. DOI: 10.1002/14651858.CD004827.pub3
4 McFarland LV. Fut Microbiol 2008;3(5):563-78
5 Conlon M & Bird A. Nutrients. 2015:7;17-44
6 Travers A, et al. J Parasitology Res. 2011; Art.ID 610769. doi:10.1155/2011/610769
7 Hempel S, et al. JAMA. 2012;307:1959-1969
8 Hickson M. Therap Adv Gastroenterol. 2011;4(3):185–197
9 Johnston B, et al. Ann Intern Med. 2012;157(12):878-888
10 Surawicz CM. J Pediatric Gastroenterol Nutr. 2003:37;2-3
11 Rogelj I. Zbornik s kakovostjo do učinkovitosti. Lek, 2014.
12 Fox MJ, et al. BMJ Open. 2015:5;e006474 doi:10.1136/bmjopen-2014-006474
13 Rivière A, Selak M, Lantin D, Leroy F and De Vuyst L (2016) Bifidobacteria and Butyrate-Producing Colon Bacteria: Importance and Strategies for Their Stimulation in the Human Gut. Front. Microbiol. 7:979.