Probiotice: Mit sau adevăr

În ultimii ani s-au desfășurat cercetări multiple cu privire la beneficiile probioticelor asupra sănătății. Probioticele sunt microorganisme vii care atunci când sunt consumate într-o cantitate adecvată conferă sănătate organismului gazdă.1 În termeni simpli, probioticele sunt bacterii "bune"1, care în cantităţi adecvate colonizează diverse mucoase (digestivă, urinară, vaginală)

Acestea trebuie să fie vii în momentul ingerării (în formă liofilizată sau refrigerată). Cantitatea acestora este considerată adecvată în momentul în care aceasta poate determina un efect terapeutic, susţinut şi dovedit prin studii clinice.

Bacteriile probiotice nu sunt benefice numai pentru sănătatea adulților; contribuie și la protejarea sănătății gastrointestinale a copiilor. Acest efect caracterizează tulpini specifice şi nu poate fi extrapolat oricărei specii sau gen probiotic.

 

Cele mai frecvent întâlnite mituri despre probiotice
Iaurturile și alimentele naturale reprezintă cea mai bună metodă de a consuma probiotice
Răspuns: Fals

Iaurturile și alte produse fermentate, precum kefirul, reprezintă o sursă foarte bogată de probiotice. Acestea se consumă de mii de ani, ca metodă de îmbunătățire a stării de sănătate. Cele mai frecvent utilizate bacterii probiotice sunt fragile și necesită o supraveghere atentă pe durata procesului de formare, dezvoltare și stocare, pentru a se asigura generarea unui număr durabil de bacterii vii.2 De asemenea, în cazul multor alimente, culturile active nu supraviețuiesc, de cele mai multe ori, peste termenul de valabilitate. Dimpotrivă, procesul de liofilizare, sau uscarea prin congelare, conservă viabilitatea bacteriilor probiotice și sporește stabilitatea acestora.3 Acesta este motivul pentru care este importantă să utilizareasuplimentelor alimentare de calitate superioară sau medicamentelor OTC (fără rețetă), care garantează o cantitate suficientă de organisme probiotice până la finalul termenului de valabilitate.

 

Toate probioticele sunt la fel
Răspuns: Fals

Efectele probioticelor depind de tulpină. Dar, chiar și în cazul tipurilor de probiotice bine documentate, pot exista diferențe cauzate de condițiile slabe de producție și depozitare.4 Probioticele trebuie să colonizeze şi să adere la mucoasa gastrointestinală) pentru a genera efecte benefice asupra sănătății. Pe traseu, însă, se pot lovi de obstacole, precum acizii gastrici și sărurile biliare, care distrug majoritatea organismelor probiotice.3 Pentru a evita acest lucru, este importantă alegerea unui produs cu calitate garantată (ex.: un produs medical certificat GMP*). *produs în conformitate cu Bunele practici de fabricație (GMP), cerință strictă de autorizare a producției produselor medicinale, supus verificărilor periodice din partea Autorităților sanitare.

 

Probioticele pot contribui la prevenirea diareei la adulți și copii
Răspuns: Adevărat

Numeroase studii au demonstrat că probioticele pot fi utilizate pentru prevenirea și ameliorarea diareei infecțioase (inclusiv Diareea călătorului).1, 5 Există studii clinice efectuate pe anumite specii de organismecare și-au dovedit efectul în ameliorarea sau prevenirea diareei asociate antibioticelor (DAA). Acestea includ specii de lactobacilli, bifidobacterii și tipul de drojdie S. boulardii.6, 7, 8 Un studiu clinic a furnizat dovezi că tulpina viabilă de Bifidobacterium animalis supsp.lactis BB-12 – adăugată la laptele praf – prezintă un efect de protecție împotriva diareei acute la copiii sănătoși.9

 

Probioticele pot stimula sistemul imunitar
Răspuns: Adevărat

Probioticele pot susține funcția imunitară,10 deoarece se estimează că până la 70% din sistemul imunitar este localizat la nivelul tractului intestinal.11 Tulpinile de Lactobacillus cresc rezistența barierei intestinale față de acțiunea agenţilor patogeni, care contribuie la păstrarea toleranței imune și poate preveni apariția infecțiilor.12 Studiile clinice indică faptul că specia de Bifidobacterium BB-12 crește rezistența organismului la infecțiile respiratorii obișnuite și reduce incidența acestora.13

 

Probioticele pot preveni apariția afecțiunilor alergice la sugari
Răspuns: Adevărat

Colonizarea bacterienă în flora intestinală a sugarilor este vitală pentru dezvoltarea completă a sistemului imunitar și a tractului intestinal. S-a stabilit faptul că, în cazul copiilor alergici, microflora intestinală este diferită în comparație cu cea a copiilor sănătoși. Prezența în număr mare a bacteriilor probiotice din flora intestinală conferă protecție împotriva dezvoltării afecțiunilor alergice, precum eczema (dermatită atopică), rinita alergică (febra fânului) sau astmul alergic.15 Suplimentarea cu bifidobacteria BB-12 a demonstrat multiplicarea numărului bacteriilor benefice din flora intestinală a unui copil,13 putând fi eficientă în prevenirea afecțiunilor alergice.16


1 Expert consensus document: The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic Jun 2014 Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology11,506–514(2014) doi:10.1038/nrgastro.2014.66
2 Allen SJ, et al. Cochrane Database of Syst Rev. 2010:Issue 11. Art.No:D003048. DOI:10.1002/14651858
3 Prescript-Assist. ‘Do Probiotics Need to Be Refrigerated.’ Disponibil la: http://www.prescript-assist.com/intestinal-health/refrigerated-probiotics/. Accessed July 2016
4 Govender M, et al. AAPS PharmSciTech. 2014;15(1):29-43
5 Clancy R & Pang G. J Am Colleg Nutr. 2007;26(6):691-694
6 Sanders ME, et al. Gut. 2013;62(5):787-796
7 Johnston BC et al. Cochrane Database Syst Rev. 2011:Issue 11. Art.No :CD004827. DOI:10.1002/14651858
8 D'Souza AL et al. BMJ 2002;324:1361
9 Vanderhoof J & Young R. J Ped Gastro & Nutr. 1998;27(3):323-332
10 Chouraqui JP, et al. J Pediat. Gastroent. Nutrit. 2004;38:288-292
11 Conlon M & Bird A. Nutr. 2015:7;17-44
12 Vighi G, et al. Clin Experim Immunol. 2008;153 1):3-6.
13 Hemarajata P & Versalovic. J. Ther Adv Gastroenterol. 2013;6(1):39–51
14 Jungersen M, et al. Microorg. 2014;(2):92-110
15 Houghteling PD & Walker WA. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2015;60(3):294-307
16 Özdemir Ö. Clin Exp Immunol. 2010;160(3):295-304
17 Enomoto T, et al. Allergol Int. 2014;63(4):575-85