Importanța probioticelor pentru sistemul imunitar

Microflora intestinală, îndeplinește numeroase roluri importante asupra sănătății organismului. Microflora are o compoziție complexă incluzând bacterii, fungi, drojdii1 – și are mai multe funcții benefice,printre care contribuția la procesul de digestie, capacitatea de a interacţiona cu sistemul imunitar de la nivelul intestinului, influenţând pozitiv răspunsul imun.2

Într-adevăr, se estimează că până la 70-80% dintre celulele imunitare își au originea la nivelul tractului intestinal.3 Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere faptul că, prin ingerare, sistemul gastrointestinal reprezintă poarta de acces pentru microorganismele patogene.3,4 Astfel, tractul intestinal intra zilnic în contact cu microorganisme externe precum drojdii, bacterii și virusuri, dintre care unele potențial dăunătoare asupra sănătății.3

La nivelul intestinului subțire, există un strat de celule care formează o barieră epitelială cu permeabilitate selectivă ce realizează separarea lumenului (“tubului”) intestinal de sistemul vascular. Rolul acestui strat de celule este de a permite în mod selectiv tranzitul nutrienților utili în fluxul sanguin, prevenind, în același timp, pătrunderea organismelor patogene.4 Atunci când sistemul imunitar prezintă o reactivitate crescută , pot să apară anumite afecțiuni autoimune,5 precum bolile inflamatorii intestinale.

 

Probioticele pot susține funcția imunitară

Probioticele pot îmbunătăți funcționarea acestei bariere, pot spori producția de mucus protector și, de asemenea, pot stimula răspunsul imun.6 În plus, bacteriile probiotice pot reduce multiplicarea bacteriilor patogene, prin competiție cu bacteriile daunatoare pentru nutrienții esențiali7 sau prin sinteza de substanțe toxice pentru aceste bacterii.

Un studiu clinic care a investigat infecțiile respiratorii a demonstrat că subiecții care au primit suplimente pe bază de probiotice au înregistrat o durată mai scurtă a episodului de boală. De asemenea, severitatea infecțiilor a fost cu 34% mai scăzută, în comparație cu placebo.8

 

Copiii de vârstă mică și sistemul imunitar

Probioticele, în special bifidobacteriile, joacă un rol esențial în cazul copiilor de vârstă mică, susținând dezvoltarea și maturizarea sistemului imunitar.9 Alergiile reprezintă rezultatul răspunsului exacerbat (exagerat) al sistemului imunitar la acțiunea unor stimuli inofensivi (care nu prezinta pericol asupra sanatatii organismului). În prezent, aproape 20% din populația globală suferă de diverse tipuri ale afecțiunilor alergice, iar incidența acestora este în creștere. În S.U.A. incidenta astmului în rândul copiilor a crescut cu 50% în intervalul 1980-2000.10 A fost dezbătută teoria conform căreia perturbarea microflorei intestinale la începutul vieții poate reprezenta cauza unei incidențe mai ridicate a afecțiunilor alergice la copii.11 Se presupune că în țările industrializate flora intestinală a copiilor este populată cu un număr mai mic de lactobacili și bifidobacterii în comparație cu cea a copiilor din țările mai puțin dezvoltate, unde incidența afecțiunilor alergice este mai scăzută.10 În consecință, reiese faptul că suplimentarea cu probiotice în etapele precoce ale vieții poate contribui la prevenirea dezvoltării unora dintre aceste afecțiuni alergice.12                                                  


1 Ursell L, et al. Nutr Rev. 2012;70(1):S38-S44
2 Ciorba MA. Clin Gastroent Hepatol. 2012;10:960-968
3 Vighi G, et al. Clin and Exper Immunol. 2008;53(1):3-6
4 Tanoue T, Umesaki Y and Honda K. Gut Microbes. 2010:1:4;224-233
5 Harvard Health. ‘A Promising New Approach to Autoimmune Diseases.’ Disponibil la: http://hms.harvard.edu/news/promising-new-approach-autoimmune-diseases-6-2-11. Accessed July 2016
6 Thomas C & Versalovic J. Gut Microbes. 2010;1(3);148-163
7 Travers M, et al. J Parasitology Res. 2011, Art.ID 610769. doi:10.1155/2011/610769
8 Smith TJ, et ali Br.J.Nutr. 2013;109:1999-2007.
9 Houghteling PD & Walker WA. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2015;60(3):294-307
10 Michail S. All, Asth & Clin Immunol. 2009;5:5.DOI: 10.1186/1710-1492-5-5
11 Azad M, et al. BMJ. 2013;347:f6471
12 Enomoto T, et al. Allergology Int. 2014;63:575-585