Probioticele şi sarcina

Alimentația corespunzătoare este esențială pentru menținerea stării de sănătate pe parcursul sarcinii. Femeile însărcinate au de obicei mai multă grijă de regimul lor alimentar,1 renunțând la anumite substanțe potențial dăunătoare, precum tutunul sau alcoolul și încercând să consume mai multe alimente sănătoase.

O dietă echilibrată va asigura, adesea, necesarul de substanțe nutritive crescut pe durata sarcinii.1 Dar cercetări din ce în ce mai numeroase indică faptul că suplimentele probiotice pot oferi anumite beneficii sănătății femeilor însărcinate și sugarilor.2 Probioticele sunt definite ca "microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un plus de sănătate organismului"3.

În tractul digestiv există miliarde de organisme bacteriene.4 Acest ecosistem este alcătuit, în principal, din bacterii, dar include și alte organisme, precum virusuri si fungi.4 Microflora intestinală îndeplinește numeroase funcții, incluzând contribuția la procesul de digestie a alimentelor și producerea de substanțe nutritive, precum și la dezvoltarea sistemului imunitar.5 Suplimentele pe bază de probiotice conțin, de cele mai multe ori, bacterii benefice – precum lactobacili sau bifidobacterii – și pot contribui la refacerea și echilibrarea microflorei intestinale.6

 

Ponderea afecțiunilor alergice este în creștere

Prevalența afecțiunilor alergice, precum eczemele, rinitele alergice și astmul, a crescut în ultimele decenii.7 Una dintre teorii indică faptul că un dezechilibru al microflorei intestinale apărut la începutul vieții sugarului poate contribui la dezvoltarea acestor afecțiuni8 întrucât bacteriile microflorei prezente într-un număr adecvat ajută la stimularea sistemului imunitar al nou-născuților.8
O altă explicație posibilă pentru prevalența afecțiunilor imunologice o reprezintă "ipoteza igienei". Această teorie sugerează faptul că lipsa expunerii la patogeni la începutul vieții împiedică maturizarea corespunzătoare a sistemului imunitar.7 Acest fapt reprezintă o problemă specială mai ales în statele occidentale, în care condițiile de trai tind să devină mult mai igienice și mai sterile.

Administrarea probioticelor pe durata sarcinii și a alăptării poate fi utilă si sugarilor, întrucât bacteriile benefice pot fi transmise de la mamă la făt prin contact direct cu microflora vaginală maternă pe durata nașterii și prin laptele matern pe durata alăptării.2

Un studiu clinic recent a analizat 130 mame care și-au suplimentat dieta cu bifidobacterii, administrate de două ori pe zi, cu o lună înainte de naștere. După naștere, nou-născuților li s-a administrat un produs probiotic timp de șase luni. Rezultatele au demonstrat că suplimentarea a redus semnificativ riscul dezvoltării afecțiunilor alergice la sugari.7

 

Protejarea sănătății pe durata sarcinii

Probioticele pot fi benefice și pentru sănătatea femeilor însărcinate. Infecțiile materne pot crește riscul nașterii premature cu 30%-50%.2 A fost sugerat faptul că probioticele pot contribui atât la reducerea riscului apariției infecțiilor datorită capacității de a inhiba patogenii, cât și la reducerea inflamației.2

O altă afecțiune care poate fi ameliorată prin administrarea de probiotice este diabetul zaharat gestational (DZG). Acesta este definit ca o formă de intoleranță la glucoză ce poate să apară pe parcursul sarcinii9 în aproximativ 7% dintre cazuri. Această afecțiune poate genera aumite tulburări hipertensive și poate necesita nașterea prin intervenție de cezariană.9 Femeile cu DZG pot fi expuse și unui risc înalt de apariție a diabetului după naștere, în timp ce nou-născuții pot prezenta un risc înalt de a dezvolta obezitate pe parcursul vieții.9 Un studiu clinic desfășurat pe 256 de femei a demonstrat că suplimentarea cu probiotice a redus riscul de apariție a DZG.10


1 Rutten N, et al. Eur J Pediatr. 2016;175:229-235
2 Sanz Y. Am J Clin Nutr. 2011;94(Suppl. 6):2000S-2005S
3 Conlon M & Bird A. Nutr. 2015;7: 17-44
4 Ursell L, et al. Nutr Rev. 2012;70(Suppl.1):S38–S44
5 Ciorba MA. Clin Gastro Hep. 2012;10(9):960–968.
6 Mitsuoka T. Asia Pacific J Clin Nutr. 1996;5:2-9
7 Enomoto T, et al. Allergology Int. 2014;63:575-585
8 Azad M, et al. BMJ. 2013;347: f6471
9 American Diabetes Association. ‘Gestational Diabetes Mellitus’. Disponibil la: http://care.diabetesjournals.org/content/26/suppl_1/s103. Accessed July 2016
10 Barrett H, et al. Cochrane Database Syst Rev. 2014:Issue 2. Art. No.:CD009951. DOI:10.1002/14651858