Microflora nou-născuților

Grupul de microorganisme care populează tractul gastrointestinal uman îndeplinește numeroase funcții, de la favorizarea procesului de digestie până la capacitatea de a interacţiona cu sistemul imunitar de la nivelul intestinului, influenţând pozitiv răspunsul imun.1

În momentul naşterii tubul digestiv al nou-născutului este steril. Modalitatea de naştere, fie pe cale naturală sau prin intervenţia de cezariană, influenţează compoziţia microbiotei intestinale a nou-născutului.
În cazul nou-născuţilor la termen, alimentaţi la sân, tractul digestiv va fi populat în special cu bifidobacterii. Această rată (1000/1 în favoarea bifidobacteriilor ) se stabileşte aproximativ în a 6-a zi după naştere.

În cazul copiilor care nu sunt alimentaţi natural şi care primesc diferite formule artificiale de lapte, bifidobacteriile sunt de circa 10 ori mai puţine, iar riscul colonizării cu specii condiţionat patogene creşte.

Microbiota intestinală a unui copil născut prin cezariană se echilibrează în aproximativ 6 luni, în timp ce microflora unui copil născut natural se echilibrează după prima lună de viaţă.2

Compoziţia florei este instabilă în primii trei ani de viaţă, pentru ca ulterior, după modificări repetate, să se stabilizeze prin formarea unei comunităţi bacteriene optime.3, 4

 

Importanța bifidobacteriilor

În cazul sugarilor cu vârsta de până la 12 luni, Bifidobacteriile se regăsesc în mod natural în proporţie de 90% în microflora intestinală a acestora. Pe parcursul vieții,acest procent se reduce până la aproximativ 5% în cazul unui adult.2, 7 Așadar, este important ca produsele ce conțin probiotice care sunt administrate copiilor să aibă în compoziție Bifidobacterii.

Prin compoziția sa, laptele matern contribuie la dezvoltarea bifidobacteriilor,5 așadar, în cazul în care sugarul nu este alăptat natural, pot apărea consecințe neplăcute, cum ar fi diareea, constipaţia sau disconfortul abdominal.

Dezvoltarea normală a microflorei intestinale a copiilor poate fi afectată în anumite situaţii, de exemplu, în cazul unei îmbolnăviri sau al administrării antibioticelor.
Administrarea probioticelor poate suplimenta numărul bacteriilor benefice din tractul intestinal al sugarului astfel având efecte benefice asupra sănătăţii organismului acestuia.

 

Diareea infecțioasă la adulți și copii

Diareea reprezintă o cauză importantă a mortalității infantile,6 iar dezvoltarea unor măsuri de prevenție și de tratament reprezintă un obiectiv important. Probioticele pot juca un rol în prevenirea apariției diareei infecţioase la copiii de vârstă mică. Un studiu clinic dublu-orb a demonstrat că sugarii de până la opt luni care au primit probiotice conținând bifidobacterii au înregistrat o probabilitate mai mică de dezvoltare a diareei acute, precum și o durată mai redusă a acesteia.6

 

Diareea asociată antibioticelor (DAA)

Tratamentul cu antibiotic poate determina apariţia anumitor efecte secundare. Printre acestea se numără perturbarea echilibrului microflorei intestinale, diareea fiind una dintre consecinţe.6 Probioticele contribuie la reducerea incidenţei efectelor secundare și pot accelera refacerea florei intestinale în urma tratamentului cu antibiotice. Suplimentarea cu bifidobacterii în combinație cu alt tip de bacterie - Lactobacillus acidophilus – poate reduce semnificativ incidența și durata DAA la copii.6

 

Dezvoltarea sistemului imunitar

Câteva dintre mecanismele principale de acţiune ale probioticelor includ capacitatea de blocare a patogenilor și menţinerea unui strat de mucus intact cu rol funcţional de apărare la nivelul tractului gastrointestinal – influenţând astfel, în mod pozitiv, răspunsul imun al organismului.6 Probioticele au și proprietatea de a interacţiona cu sistemul imunitar de la nivelul intestinului. Acest lucru este important, deoarece 70-80% dintre celulele imunitare își au originea la nivelul tractului intestinal.6 Subspeciile probiotice studiate au demonstrat că posedă capacitatea de a asigura suport sistemului imunitar prin stimularea sintezei de anticorpi şi a activităţii celulelor imunitare, precum şi prin modularea semnalelor între celulele epiteliale şi cele imunitare.6

Având în vedere că microflora intestinală poate influenţa dezvoltarea sistemului imunitar în cazul copiilor de vârstă mică, există riscul ca prin întreruperea dezvoltării normale a acesteia în etape precoce să determine apariția unor afecțiuni alergice.3 Un studiu recent a demonstrat că suplimentarea prenatală și postnatală cu bifidobacterii poate fi eficientă în prevenirea afecțiunilor alergice.4

 

Obezitatea la copii

Obezitatea reprezintă una dintre cele mai importante probleme globale de sănătate la momentul actual.5 Cercetări care se desfășoară permanent analizează rolul pe care microflora intestinală îl are în evoluţia obezității. Deși în fază incipientă, acestea au generat câteva descoperiri interesante. Unul dintre studii a demonstrat niveluri mai reduse de bifidobacterii în primul an de viață în cazul sugarilor r care au dezvoltat forme de obezitate până la vârsta de șapte ani.8 Într-adevăr, o meta-analiză recentă a concluzionat că sugarii alăptați la sân au înregistrat un risc cu 13-22% mai redus de a deveni supraponderali sau obezi pe durata copilăriei. Acest rezultat poate reprezenta efectul alăptării naturale şi popularea tractului gastrointestinal cu bifidobacterii.

 

BB-12® - Cea mai documentată specie de bacterie probiotică

Peste 170 de studii clinice au demonstrat eficacitatea acestei tulpini in menţinerea sănătăţii gastrointestinale si în consolidarea funcţiei imune.

BB-12® este utilizată în întreaga lume încă din anul 1985 fără reacții adverse raportate. În urma evaluării autorităților FDA și EFSA, BB-12® a primit statutul GRAS (Generally Regarded As Safe – Recunoscută în general ca inofensivă), respectiv QPS (Qualified Presumption of Safety – Document de recunoaștere a siguranței în utilizare )6

O administrare Linex® Baby (1 plic, respectiv 6 picaturi în cazul utilizării Linex Baby picături orale) conține 1x109 unități formatoare de colonii (CFU) din BB-12®, cea mai documentată tulpină de Bifidobacterium.


1 Ciorba MA. Clin gastroent and hepatology. 2012;10:960-968
2 Rogelj I. Zbornik Probiotiki - s kakovostjo do učinkovitosti. Lek, 2016
3 Azad M, et al. BMJ. 2013;347: f6471
4 Enomoto T, et al. Allergology Int. 2014;63:575-585
5 Kalliomäki, et al. Am J Clin Nutr. 2008;87(3):534-538
6 Allen SJ, et al. Cochrane Database of Syst Rev. 2010:Issue 11. Art.Nr:D003048. DOI:10.1002/14651858
7 Rivière A, Selak M, Lantin D, Leroy F and De Vuyst L (2016) Bifidobacteria and Butyrate-Producing Colon Bacteria: Importance and Strategies for Their Stimulation in the Human Gut. Front. Microbiol. 7:979.