Echilibrul: esenţial pentru sănătatea microflorei

Sistemul digestiv conține un număr cuprins între 10 și 100 miliarde de celule microbiene1 care, împreună, alcătuiesc microflora intestinală. Aceste microorganisme contribuie atât la digestia alimentelor, cât și la dezvoltarea sistemului imunitar.2

Flora intestinală include numeroase microorganisme, precum fungi sau drojdii3, dar în proporție de 90% este compusă din bacterii.4 Atunci când ne gândim la bacterii, primul lucru care ne vine în minte este că pot produce îmbolnăviri, având un potențial dăunător asupra organismului.

Este adevărat că bacteriile dăunătoare pot genera afecțiuni5, însă acestea reprezintă numai un anumit procent din speciile care există în tractul intestinal. Cele mai multe bacterii prezente la acest nivel sunt bacterii ”prietenoase”, care au acțiune benefică organismului.6

În cazul persoanelor sănătoase, microflora este echilibrată, iar bacteriile benefice predomină:6

Știai că...?

  • La naștere, organismul uman este aproape complet lipsit de bacterii. Însă, în perioada imediat următoare nașterii, tractul intestinal va fi populat de un ecosistem complex și puternic, alcătuit din bacterii benefice.7

  • Anumite componente ale laptelui matern susțin dezvoltarea bifidobacteriilor, care pot contribui la protecția nou-născuților față de germenii patogeni.8

  • Riscul apariției bolilor poate fi redus atunci când microflora intestinală se dezvoltă în mod corespunzător pe parcursul primei perioade a vieții și se menține pe toata durata acesteia.9

  • Compoziția microflorei intestinale este unică pentru fiecare persoană,10 la fel ca în cazul amprentelor digitale.

  • Bacteriile benefice din microfloră reprezintă o sursă importantă de vitamina K și vitamine din grupul B.2

  • Microflora intestinală contribuie la digestia fibrelor și a lactozei,11 precum și la reglarea tranzitului intestinal5.

  • Microflora intestinală joacă un rol important pe parcursul vieții: contribuie la menținerea sănătății organismului, stimulează sistemul imunitar2, 5 și crește rezistența față de acțiunea germenilor patogeni.12

 

Menținerea echilibrului poate fi dificilă

Echilibrul microflorei intestinale este fragil și poate fi perturbat de factori precum stresul, fumatul, sedentarismul, dieta bogată în grăsimi saturate5 și administrarea antibioticelor13.

Probioticele pot contribui la refacerea și păstrarea echilibrului microflorei intestinale6.

Probioticele sunt "microorganisme vii care, atunci când sunt administrate în cantități adecvate, conferă un plus de sănătate organismului"5. Acestea pot restabili echilibrul microflorei intestinale atunci când este dezechilibrată6.

Probioticele reprezintă o alternativă promițătoare pentru ameliorarea anumitor afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi diareea asociată antibioticelor (DAA), diareea acută14. În plus, ele pot fi benefice și în cazul manifestărilor gastrointestinale, precum balonarea și flatulența.15

Alături de utilizarea probioticelor, mai există și alte modalități prin care echilibrul microflorei intestinale si starea de sănătate pot fi păstrate:

Exercițiile fizice: Practicarea periodică a exercițiilor fizice poate influența în mod pozitiv compoziția microflorei intestinale și poate reduce tipurile de bacterii care contribuie la obezitate.3

Regimul alimentar: Dietele bogate în grăsimi saturate pot modifica microflora intestinală favorizând creșterea numărului bacteriilor cu potențial inflamator intestinal.3 Reducerea grăsimilor din alimentație poate contribui la păstrarea echilibrului microflorei, cu beneficii asupra stării de sănătate a organismului.

Relaxarea: Stresul poate reduce numărul de Lactobacili cu potenţial benefic din microflora intestinală.3 Prin urmare, tehnicile de relaxare, precum yoga sau meditația pot fi utile pentru păstrarea echilibrului intestinal.


1. Ursell L, et al. Nutr Rev. 2012;70(1):S38–S44.
2. Ciorba MA. Clinical gastroenterology and hepatology. 2012;10(9):960–968.
3. Hoffman C, et al. PLOS ONE. 2013;8(6):1–12
4. Qin J, et al. Nature. 2010 4;464(7285):59–65
5. Conlon M, et al Nutrients. 2015;7:17-44
6. Mitsuoka T. Asia Pac J Clin Nutr. 1996;5(1):2–9
7. Jost T, et al. PLoS One. 2012;7(8)
8. Liepke C, et al. The Febs Journal. 2002;269(2):712–718
9. Rodriguez JM, et al. Microb Ecol Health. 2015;26(10)
10. Gut Microbiota for health. Available at: http://www.gutmicrobiotaforhealth.com/en/your-microbiome-is-like-a-unique-fingerprint. Accessed June 2016
11. Gorbach SL. Microbiology of the Gastrointestinal Tract. Baron S, editor. Medical Microbiology. 4th edition (1996).
12. Kamada N, et al. Nat Immunol. 2013;14(7):685–690
13. Sanders ME. Clin Infect Dis. 2008;46:S58–S61
14. Sazawal S, et al. Lancet. 2006 :6(6);374–382
15. Quigley EMM & Flourie B. Neurogast & Mot. 2007;19(3):166–172