Reducerea stresului și obținerea echilibrului

Viața din ziua de astăzi are un ritm rapid şi poate fi stresantă și solicitantă, mai ales în cazul familiilor cu copii mici, în care ambii parteneri se confruntă cu multe responsabilităţi legate atât de familie, cât și de profesie.

Stresul cotidian reprezintă una dintre cele mai probabile cauze ale sindromului oboselii cronice. Deloc surprinzător, incidența stresului este mai crescută în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani.1

 

Stresul și oboseala

Se consideră că nivelul de stres este în relație directă cu cel al responsabilităților profesionale. Dar, în cazul mamelor de copii mici, stresul este resimţit mai puternic, fiind determinat și de responsabilitățile de îngrijire a copiilor.

Cu toate acestea, familia și creșterea copiilor reprezintă cele mai mari satisfacții ale vieții, chiar dacă există și perioade mai dificile.

Vestea bună este că micile schimbări pot face mari diferențe:

  • Câteva minute de somn în timpul zilei pot fi utile.
  • Consumul de alimente proaspete - fructele și salatele din legume proaspete necesită un timp scurt de preparare.
  • Consumul unei cantități mai mari de apă – cel puțin 1,5 l pe zi.
  • Exercițiile fizice simple în aer liber - chiar și 30 de minute de plimbare în pas alert, de câteva ori pe săptămână, pot oferi un plus de energie.
  • Administrarea unui supliment de vitamine/minerale/probiotice ar putea fi utilă.

Modificările stilului de viață și utilitatea acestora sunt cunoscute, insă faptul că probioticele ar putea fi de ajutor este mai puțin cunoscut.

 

Rolul probioticelor în reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății mintale

Probioticele sunt bacterii "prietenoase" care pot favoriza în mod pozitiv starea de sănătate a organismului2. Acestea pot contribui la refacerea echilibrului dintre bacteriile bune și cele rele din tractul intestinal3. Ele au numeroase beneficii pentru sănătate, precum prevenirea și ameliorarea diareei, stimularea sistemului imunitar și creșterea rezistenței organismului față de infecții3.

În plus, cercetările au demonstrat faptul că probioticele pot avea un impact semnificativ si asupra sănătății psihice:

  • Probioticele îmbunătățesc starea de spirit: Un studiu desfășurat în anul 2007 a demonstrat ameliorarea stării de spirit în cazul persoanelor care timp de trei săptămâni au primit zilnic iaurt bogat în bacterii probiotice.4

  • Probioticele reduc anxietatea persoanelor cu sindrom al oboselii cronice: Pacienții cu acest sindrom au înregistrat o ameliorare semnificativă a anxietății după ce au fost tratați cu probiotice timp de două luni.5

 

Probioticele și axa intestin – creier

Raționamentul care stă la baza faptului că probioticele pot influența starea de spirit se explică în totalitate datorită axei intestin-creier6. Procesul de comunicare dintre intestin și creier este unul bidirecțional.7, 8.

Această comunicare poate fi reflectată și prin asocierea dintre stările accentuate de anxietate și durerea abdominală.

Tipul bacteriilor prezente în tractul intestinal poate afecta în mod direct axa de comunicare dintre intestin și creier, această informație oferind noi oportunități în abordarea terapeutică.9

 

Probiotice de calitate – una dintre cele mai simple schimbări ale stilului de viață

Utilizarea probioticelor poate contribui la sănătatea gastrointestinală3, cu posibile beneficii pentru sistemul nervos și creier.

Și, spre deosebire de celelalte schimbări ale stilului de viață care pot contribui la reducerea stresului și la depășirea cu mai multă ușurință a provocărilor, administrarea zilnică pe cale orală a produselor ce conțin probiotice durează numai câteva secunde.

                                                       


1 Bakken IJ et al. BMC Medicine. 2014;12:167.
2 Allen SJ, et al. Cochrane Database of Systematic Reviews 2010;11
3 Mitsuoka T. Asia Pac J Clin Nutr. 1996;5(1):2-9
4 Benton D et al. Eur J Clin Nutr. 2009 ;61:355–361
5 Rao AV et al. Gut Pathog. 2009;1:6
6 Conlon M, et al Nutrients. 2015;7 :17-44
7 Bercik P, et al. Neurogastroenterol Motil. 2012;24:405–413
8 Saulnier DM. Gut Microbes. 2013;4(1):17-27